Încă din timpul primei sarcini am început să mă documentez în legătură cu activitățile pe care să le fac împreună cu fetița mea acasă, la scurt timp după naștere. 

Mi-au trecut prin fața ochilor multe titluri, multe articole, dar până nu am ajuns efectiv să interacționez cu ea, mi-am dat seama că aproape degeaba citisem atât de multe texte, printre care și clasicele cărți cu mama și copilul, pentru că cel mai des, viața practică bate teoria. 

Fiecare copil este diferit, are doza lui de răbdare și atenție, nu se încadrează intr-un anumit tipar general valabil și nu este dispus să coopereze în toate interacțiunile pe care i le propunem, iar tendința noastră este de a exagera (mai ales la primul bebe) când de fapt, o parte din lucruri se pot gestiona într-o manieră mult mai simplă și mai naturală.

Între primul copil și nașterea celui de-al doilea, am început să descopăr că din punct de vedere al receptivității, educația și anumite jocuri montessori au fost mult mai compatibile cu fetița cea mare și ulterior și cu cel de-al doilea copil, spre deosebire de clasicele păpuși, plușuri sau jucării din plastic pe care le primeau în mod constant de la rude și de la prieteni. 

Presupunând că aveți și voi așa ceva, să știți că la un moment dat, le puteți integra și pe acestea în jocurile de rol, nu trebuie să renunțați definitiv la ele.

Cât despre filosofia montessori mi-a plăcut următorul citat: „Educația începe de la naștere, dar nu înseamna a modela o ființa umană, ci a o ajuta să se construiască ea însăși” – André Roberfroid ( președinte al Fundației Montessori din Franța)

Maria Montessori susținea că educatorul (părintele) copilului nu trebuie să fie perfect, ci să facă totul cât mai bine posibil, învățând să clădească o relație cu copilul care să constea în încredere, respect și voință.

Vă las aici, 8 activițăți montessori pentru acasă, care au avut succes la noi, de la naștere până în jurul vârstei de 3 ani:

1. După ce se naște, văzul bebelușului este cel mai puțin dezvoltat simț, știați? Cu toate că are vederea încă tulbure, în jurul vârstei de trei săptămâni el este totuși în măsură să urmărească un obiect aflat în fața ochilor.

Activitate legată de văz: plasați obiecte sau imagini în alb și/sau negru (nu colorate pentru că nu poate percepe încă alte culori și l-ar obosi), la o distanță de cel mult 30 de cm de chipul său.

De exemplu, ii puteți atârna deasupra pătuțului două globuri din hartie (unul alb și unul negru) sau două gheme din lână, tot cu aceste culori. 

Un pic mai târziu, puteți adăuga si câțiva clopoței, inele care sună sau alte lucruri simple și colorate, dar trebuie să vă așigurați că sunt și sigure pentru micuț/ă.

Beneficiu: această experiență vizual senzorială dezvoltă conexiunile neuronale – sinapsele, iar în timpul somnului (care este mai lung și se recomandă a nu fi întrerupt), el selectează și organizează toate percepțiile pe care le-a acumulat când era treaz.

2. Sunetele sunt foarte importante pentru cei mici, începând chiar de la naștere. Este foarte important să vorbim cu bebelușul, să ii cântăm, să îi spunem povești să folosim diferite tonalități dar și să producem anumite zgomote pentru a-l provoca să ne răspundă

Activitate legată de auz: într-o sticlă micuță din plastic, închisă bine, puneți câteva paste făinoase, monede sau niște semințe, iar prin scuturare acestea vor scoate sunete diferite.

Cam în jurul vârstei de opt, nouă luni, copilul poate începe să manipuleze instrumente muzicale singur, sau ii poți da o lingură și o oală ca să vezi ce încântat va fi de noul zgomot rezultat.  

Beneficiu: diferitele sunete produse de noi sau de anumite lucruri îl vor face atent și îl vor distra pe micuțul tău.

Sunetele albe inspirate din natură, folosite ocazional, liniștesc bebelușul și îl ajută să adoarmă mai repede, iar despre melodiile clasice se spune că dezvoltă inteligența celor mici.

3. După ce începe să stea în funduleț, ba chiar și un pic mai devreme, îi puteți pune la dispoziție un coșuleț cu diferite materiale de diferite texturi (pernuțe, funde, un pătrățel de catifea, o bucată de carton sau materiale naturale precum ar fi: scoici măricele, pietre mai mari, o lingură din lemn, un burete natural etc). Rămâne în continuare să aveți grijă ca totul să fie curat și sigur pentru copilaș.

Noi am avut și cărticele senzoriale din materiale sigure, care puteau fi molfăite  și apoi spălate. Aici găsiți două variante.

Activitate legată de simțit/pipăit: oferă-i bebelușului materiale cu texturi diferite. Curios din fire probabil că le va și gusta. 

Peste ceva timp, cu ajutorul tău, poate sorta lucrurile în alte coșulețe în funcție de culori, texturi, forme, ba chiar este recomandat să pășească desculț peste anumite materiale pentru a identifica senzațiile de moale, aspru, rece, cald etc

Beneficiu: activitățile senzoriale de mai sus stimulează pipăitul și familiarizează copilașul cu diferite compoziții din fibre și dar și cu structuri și forme diferite, pregătindu-l pentru etapa următoare.

4. După vârsta de șase luni, bebe începe diversificarea. În pedagogia montessori se recomandă hrănirea cu lingurița, iar ulterior și introducerea celorlalte ustensile (furculița mică și cuțitul cu vârful rotund), iar când acesta își manifestă dorința de a mânca singur, este recomandat să i-o acceptăm, chiar dacă există riscul să se murdărească mai mult. 

Vă recomand o cărticică cu rețete simple și sănătoase, pentru momentele când trebuie să pregătiți ceva rapid (foarte utilă de multe ori, cel puțin în primul an de la diversificare). O găsiți AICI.

Activitate legată de gust și de miros: de fiecare dată când îi serviți un aliment nou, invitați copilul să-l adulmece (miroasă) și să spună ceva despre gustul și aroma lui. 

Este recomandat să introduceți regulat noi alimente (și variate), dacă este posibil în mod separat, neamestecând savorile, astfel încât bebelușul să simtă bine gusturile.

Beneficiu: sensibilizați copilul la mirosuri și gusturi pentru ca atunci când nu mai sunt prezente, el să-și amintească totuși de ele. Introducerea unui meniu variat, promite un copil mai puțin mofturos.

5. Fericit că poate ține mult mai bine lucrurile în mâini, cel mic poate face mai multe activități acum, singur sau ajutat de voi.

Activitate legată de motricitatea fină: poți improviza din carton sau cumpăra, o cutie specială cu fante/găuri prin care copilașul să introducă jetoane/bile mai mari. 

Tot în jurul vârstei de 13 luni, îi poți arăta cum să potrivească un puzzle simplu, să introducă bile pe fire groase sau să construiască piramida montessori.

Beneficiu: activitățile propuse construiesc activ dexteritatea și motricitatea fină a celui mic, exersându-i și coordonarea ochi-mână.

6. Mare bucurie când în jurul vârstei de opt luni, bebelușul începe să avanseze târâș prin casă, ca apoi pe la 18 luni până pe la doi ani deja sa-și perfecționeze mersul. 

Dar nu toți, unii dintre micuți pot avea și alt ritm. De exemplu, sunt copilași care au musculatura insuficient dezvoltată (întărită) ori poate platfus. 

În funcție de sfatul specialistului, după câteva ședințe de kinetoterapie, încep să facă singuri primii pași chiar dacă acest lucru se întâmplă mai târziu, poate chiar după vârsta de 13 luni.

Activitate legată de motricitatea globală: propune-i să împingă un cărucior din lemn (antemergător).

Se mai recomandă și cățăratul pe cuburi speciale mai mari, să tragă diferite jucării pe roți sau să exerseze urcatul pe scări.

Beneficiu: construirea motricității globale prin dezvoltarea musculaturii și creșterea încrederii în sine.

7. Între 2 și 3 ani deja începe să-l ia pe NU în brațe, consolidându-și identitatea prin faza de opoziție, iar vocabularul i se diversifică, construind fraze din ce în ce mai bine.

Activitate legată de construcția limbajului: înmânează-i un album cu fotografii ale persoanelor apropiate și încurajează-l să povestească despre acestea în lipsa lor. 

În acest sens, utile ne-au mai fost și cărțile, cartonașele de asociere cu fructe sau obiecte, precum și încurajarea ca ele să ne povestească seara acțiunile pe care le-au avut în timpul zilei.

Beneficiu: stimularea și dezvoltarea vocabularului, imaginației și creativității celui mic.

8. Copilul mai întâi asimilează, apoi analizează, urmând să pună lucrurile cel mai bine în practică, după vârsta de trei ani.

Este recomandat să-l obișnuim de mic cu încurajarea îmbrăcatului, dezbrăcatului, să-l invităm să participe când i se face toaleta sau când este spălat, când i se schimbă pampersul etc..

Activitate legată de grija față de persoana sa: începând cu vârsta de doi ani, încurajați copilul să-și pună hainele în sacul/coșul cu rufe murdare.

Beneficiu: implicarea lui în diverse activități de rutină favorizează autonomia sa în viitor.

Multe lucruri se întâmplă între 0 și 3 ani. A ajuta fără a ajuta prea mult, a fi mereu disponibil fără a fi prea prezent, acesta este un cadou de care copilul are nevoie pentru această perioadă, în mod deosebit. 

Din absolut tot ceea ce am citit, singura carte de unde provin și majoritatea activităților prezentate mai sus de altfel, este Montessori de la naștere la 3 ani – Charlotte Poussin, o carte care explică simplu, pe înțelesul tuturor părinților, dezvoltarea naturală a copiilor în paragrafe utile, ușor de asimilat. 

Tot în ea o să găsiți mult mai multe idei de activități grupate în funcție de vârsta celor mici, dar și capitole foarte interesante cum ar fi povestea Mariei Montessori, etapele dezvoltării, perioade senzitive, nevoile copilului, abordarea Montesori acasa, Potty training (obșnuirea cu olița), Montessori în structura colectivă dar și anexe ajutătoare pentru a realiza singuri mai multe modele de mobile (carusele) montessori. 

Articol scris de Irina M., mama fetițelor Bebelind și Business Owner Bebelind